Calculatorul în școală
Devine din ce în ce mai evident faptul că nivelul vieţii va depinde de implementarea adecvată a societaţii informaţionale. Dacă modul de implementare este ales corect, există multiple posibilitaţi de îmbunătăţire a educaţiei, sănătaţii şi accesului la informaţie.
În contextul societăţii moderne actuale, datorită faptului că întreaga lume tinde să se transforme într-o societate informatională, apare nevoia ca, înca de la cele mai fragede vârste, copiii sa fie pregatiţi pentru un contact benefic cu lumea în care trăiesc, prin intermediul calculatorului. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie.
Existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capată deci un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide,complete şi corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie facută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ.
Prin destinaţia şi funcţiile pe care le poate realiza, calculatorul constituie un mijloc distinct de învăţământ.
Apariţia calculatorului în lumea educaţei a impus o nouă viziune pedagogică, cea exprimată cu ajutorul sintagmei “informatizarea învăţământului”.
Această sintagmă include două laturi fundamentale:
- Introducerea învăţământului de informatică în şcoală
Este vorba de pregătirea şi instruirea elevilor în vederea utilizării calculatorului. Într-o societate informatizată calculatorul va fi utilizat pe scară tot mai largă. Profesiunile viitorului vor face apel tot mai frecvent la această creaţie a ştiinţei şi tehnicile de manipulare şi utilizare a calculatorului devine o practică curentă.
- A doua latură, care ne interesează aici, se referă la utilizarea calculatorului, ca mijloc de învăţământ, în procesul didactic, în actul de predare-învăţare. În acest sens calculatorul capătă o destinaţie pedagogică, introducerea lui afectează, deopotrivă, activitatea de predare a profesorului şi activitaea de învăţare a elevilor. Problematica pedagogică legată de această latură este cuprinsă în formele de felul acesta: instrucţia asistată de calculator (“ computer assisted instruction”) sau învăţarea asistată de calculator (“computer assisted learning”). Cele două aspecte, instrucţia şi învăţarea, sunt de fapt correlative, prima îl vizează cu precădere pe profesor, cea de a doua, pe elev.
Într-o exprimare condesată am putea spune că instruirea asistată de calculator este acea modalitate în cadrul căreia interacţiunea dintre activitatea de predare şi cea de învăţare, dintre profesor şi elevi, este mijlocită de prezenţa calculatorului, considerat ca auxiliar tehnic, destinat să amplifice şi să optimizeze funcţiile predării, să funcţioneze receptarea şi preluarea informaţiilor didactice de către elevi.
În esenţă, calculatorul impune o strategie de interacţiune informaţională dintre profesor şi elevi. Şi în strategia clasică prezenţa informaţiei este indispensabilă. Preluarea şi stocarea informaţiei se face în programe speciale cunoscute sub denumirea de “softuri”. Un calculator este compus din două părţi:
Hardware (partea stabilă, mecanică şi electronică)
Sotware (programul)
În ultimii ani s-a elaborat un număr mare de softuri didactice, destinate să mijlocească relaţia predare-învăţare, grupate în funcţie de rolul lor didactic (de documentare, demonstrative, de simulare, de cercetare, de evaluare, de exersare, de fixare, jocuri logice etc.)
Valenţele pedagogice ale calculatorului sunt date, pe de o parte, de calitatea acestor softuri, iar pe de altă parte, de iscusinţa integrării lui în procesul insinuării, în derularea secvenţială a lecţiei.
Softul este un produs informatic, expresie a prelucrării şi organizării informaţiei în concordanţă cu anumiţi algoritmi pe care diversele sisteme de programare le impun. O dată elaborat este introduce în calculator şi apoi utilizat în procesul didactic.
Desprindem de aici că, asemănător celorlalte mijloace de învăţământ, calculatorul rămâne şi el un auxiliar şi mediator în cadrul relaţiei predare-învăţare. Superioritatea lui constă însă în virtuţiile pe care le are în prelucrarea şi prezentarea informaţiei, în posibilităţile sale de stimulare a activităţii de învăţare a elevilor.
“Calculatorul este, după expresia lui G. Mialaret, o maşină extraordinară ce face lucruri pe care omul nu le poate face, şi invers, ea nu face ceea ce omul poate face ”.
Referitor la integrarea calculatorului în procesul didactic trebuie să menţionăm că, de fapt, este vorba de modul în care informaţiile şi sarcinile de lucru cuprinse în soft se articulează cu celelalte secvenţe ale instruirii şi răspund unor obiective urmărite de profesor. Mânuirea propriu-zisă a calculatorului ( parte de hardware) se poate face fie de către profesor, fie de către elevi, în funcţie de conţinutul sarcinii de învăţare şi de specificul situaţiei în care se realizează învăţarea.
Avantaje şi limite ale utilizării calculatorului în procesul de învăţământ
Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmarească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Aceştia trebuie să fie pregătiţti, orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face fată noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacitătii de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul traieşte el însusi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui săse adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu.
Deci, introducerea în şcoala a internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizeaza urmatoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numarul de elevi, de interesul, cunoştintele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasa şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integreaza softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.
Utilizarea la întâmplare, fară un scop precis, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin neparticiparea unora dintre elevi.
Riscurile pe care le implică folosirea calculatorului în procesul instructiv-educativ nu ar trebui să ducă la eliminarea acestuia, ci la o utilizare rațională, înțeleaptă.
duminică, 28 februarie 2010
Rolul computerului în procesul instructiv-educativ
Având în vedere informatizarea pe scară largă în toate domeniile de activitate se simte din ce în ce mai acut nevoia unor specialişti care să fie capabili să cunoască din punct de vedere practic sisteme de operare şi limbaje de programare moderne, să execute lucrări de birotică şi contabilitate, să exploateze baze de date, să fie capabili să lucreze pe reţele de calculatoare. Marea cerere de astfel de specialişti şi specificul lor pot fi rezolvate numai prin formarea lor în şcoli, cadrul dovedit în învăţământul european ca fiind cel mai propice în acest scop.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce priveşte legătura între progresul ştiinţei şi învăţământ. Procesul de învăţământ a preluat o parte din cuceririle ştiinţei şi tehnicii pentru a înlesni asimilarea cunoştinţelor şi înţelegerea lor de către elevi.
Literatura pedagogică cu referire la informatizarea învăţământului delimitează trei modalităţi de adaptare a conţinuturilor, modalităţi diferenţiate prin nivelul de complexitate al obiectivelor instrucţionale şi prin gradul de valorificare pedagogică a posibilităţilor oferite de ordinator:
• Introducerea cursurilor de informare/ formare în informatică, cu statut de disciplină distinctă în planul de învăţământ;
• Demersurile de conştientizare a educaţilor şi educatorilor practicieni specializaţi în toate ariile curriculare;
• Valorificarea ordinatorului nu numai ca mijloc didactic performant, dar şi ca strategie de proiectare şi de desfăşurare a activităţii curriculare în toată complexitatea sa, în special prin producerea şi aplicarea în scopuri didactice de software pentru toate ariile curriculare.
Câteva obstacole pentru dezvoltarea celei de a treia modalităţi:
• Obstacolul fizic, determinat de conceperea laboratoarelor de informatică drept loc de desfăşurare exclusivă a orelor de informatică sau ştiinţe exacte;
• Obstacolul mental sau larg răspândita imagine a calculatorului ca proprietate de drept a profesorului de informatică, ca mijloc didactic ţinut sub cheie.
• Obstacolul de asistenţă tehnică ce exprimă necesitatea lărgirii corpului didactic cu profesorul asistent de informatică cu următoarele atribuții:
Să ofere asistenţă tehnică;
Să asiste profesorii şi elevii în utilizarea calculatorului;
Să acorde consiliere în ce priveşte utilizarea software.
Analizând impactul calculatorului în învăţământ, prin operatorul timp istoric, au fost identificate trei valuri:
1. în prima etapă, computerul a intrat în şcoală ca virtual facilitator educaţional, în continuarea retroproiectorului, magnetofonului etc. şi s-a impus apoi ca obiect de studiu în sine, ca disciplină cu statut opţional sau obligatoriu.
2. în a doua etapă, asimilată cu perioada învăţării asistate de calculator (IAC) în varianta clasică, valorificarea calculatorului s-a lărgit prin interpretarea acestuia ca resursă educaţională cu potenţial mare în toate ariile curriculare. Aceasta este etapa în care se află cele mai multe şcoli din lume, pe linia informatizării învăţământului.
3. a treia etapă, mai mult ipotetică decât reală, prefigurează o influenţă mai substanţială Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (TIC), ca „sistem de învăţare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaţionale, reorganizarea conţinuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare – învăţare – evaluare, interpretarea relaţiei profesor – elev, redimensionarea competenţelor profesorului şi chiar o nouă filosofie şi deontologie a profesiei.
Computerele au devenit în ziua de azi principalul instrument în afaceri, iar un numar uriaş de alte profesii implică folosirea lui în diverse scopuri. Iată de ce nu trebuie să ne mire importanţa care i se acordă computerului în pregatirea scolara.
În condiţiile instruirii cu ajutorul calculatorului se oferă posibilitatea în aceeaşi situaţie de învăţare să regrupeze un set de elemente variate: sunete, voci, texte, imagini foto, desene grafice, diagrame etc asociate în aplicaţii după obiectivele învăţământului în mod interactiv, atât elev-calculator cât şi de îndrumător al profesorului. Această mare varietate de instrumente capătă, în cadrul procesului de instruire valenţe formative, informative şi educative, motivând elevii să cerceteze şi să selecteze informaţia în funcţie de sarcina didactică propusă.
Diversificarea strategiei didactice este posibilă pe baza interacţiunii elev-calculator, cu facilitarea acestora la informaţii mai ample structurate, variate şi prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. Calculatorul este un mijloc între profesor-elev, dar cu o poziţie distinctă faţă de celelalte mijloace de învăţare pe funcţiile sale, complexitatea şi posibilitatea de utilizare.
Ioan Cerghit încadrează instruirea asistată de calculator (IAC) în categoria metodelor de raţionalizare a învăţării şi predării. IAC asigură o mai bună colaborare între cadrul didactic şi elev, ducând la transformarea primului în moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare. Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a învăţa prin cercetare, prin descoperire, de a interacţiona şi de a răspunde la diverşi stimuli vizuali sau auditivi.
Calculatorul are, mai întâi, o funcţie de prezentare a unor noi conţinuturi, de mijlocire a asimilării acestora prin tehnici specifice. Acesta este un mediu interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent de gradul de dificultate al sarcinii educative. El poate simula procese, fenomene naturale sau situaţii, antrenând elevul în jocuri pedagogice care le solicită perspicacitatea, atenţia sau creativitatea.
În toată lumea învăţământul trece prin transformări importante iar Internetul este o parte majoră a acestor transformări şi asta nu se aplică numai „învăţământului de calculatoare”. Învăţământul de calculatoare este de altfel dincolo de discuţiile legate de utilitatea Internetului, în orice facultate "respectabilă" cu profil de calculatoare sau informatică din lume, un obiect de studiu (prin tehnologiile sale) şi o sursă de documentare semnificativă. Transformările au loc şi în şcoli, care încep să utilizeze Internetul ca un mijloc de documentare şi de învăţare. Apariţia şi răspândirea tot mai semnificativă a învăţământului la distanţă este o parte importantă a mutaţiilor care au loc în învăţământ. Existenţa Internetului deschide extraordinar de mult porţile şcolilor pentru "studenţi" de toate vârstele şi gradele de pregătire. Existenţa reţelei academice RoEduNet a reprezentat un mare câştig al ultimilor ani, distrugerea sau transformarea ei în altceva nu este decât o nouă lovitură dată şcolii româneşti.
În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salvează vieţi prin ilustrarea tridimensională a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesară construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt răspunzătoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT.
Datorită evoluţiei uimitoare a tehnicii în domeniul informaticii, acum, şi nevăzătorii au accest la operare şi, de ce nu, la programare pe computer. Acest acces se datorează constructorilor de programe, care au creeat Screenreaders de mai multe tipuri, cum ar fi sintetizatoare vocale sau display-uri Braille.
Cea mai importanta invenţie a secolului trecut rămâne calculatorul şi o dată cu acesta Internetul. Deşi un component al epocii moderne, poate fi şi un element foarte nociv în viaţa celor care-l folosesc frecvent. În cea mai mare parte acestea două au adus o mulţime de beneficii la scară mondiala, dar se cunosc şi câteva efecte negative care cu greu mai pot fi stopate:
1) În primul rând este vorba despre dependenţa de calculator care cuprinde tot mai multe persoane. S-a constatat ca foarte mulţi dintre cei care utilizează calculatorul au dificultăţi majore în stabilirea de contacte umane, iar când încearcă să renunţe la calculator devin foarte irascibili;
2) În al doilea rând este vorba despre multitudinea de site-uri pornografice prezente pe Internet la care foarte mulţi copii au acces. Influenţele acestor imagini sunt total nefavorabile pentru ei.
3) Unii copii învaţă să scrie şi să citească cu jocuri de calculator mai degrabă, în loc să folosească mai întâi cărţi cu imagini şi cuvinte corespunzătoare fiecărei vârste. Acesti copii îşi citesc poveştile la culcare on-line, în loc să o facă împreună cu părinţii, în pat. Încet, tradiţiile se rup şi calculatorul devine unul din elementele principale în procesul de învăţare pentru un copil. Mulţi părinţi preferă să cumpere jocuri educative pentru calculator în loc să opteze pentru jocuri tradiţionale şi cărţi de colorat sau cu imagini în relief.
Ca o concluzie - copiii se pot bucura de calculator dacă acesta este folosit cumpătat. Părinţii care îşi supraveghează copiii când aceştia utilizează calculatorul pot fi mai liniştiţi că aproape totul este în siguranţă.
Calculatorul face parte din valul viitorului, dar tehnicile vechi de învăţare şi educaţie nu trebuie uitate sau date deoparte. Un copil trebuie să interacţioneze fizic cu alţi oameni şi nu trebuie să înveţe absolut totul la calculator.
ECDL Romania a realizat un studiu pe un eşantion de 5000 de elevi din capitală, cu vârste cuprinse între 8 si 14 ani. În viziunea copiilor, calculatorul este perceput ca un lucru recreativ, 71% dintre ei folosindu-l pentru jocuri, muzică şi filme. (fig. 1). Doar 28% percep computerul ca pe un lucru necesar la şcoală. Doar 19% dintre ei susţin că au învăţat să folosească PC-ul la şcoală, majoritatea fiind instruiţi de familie. Specialiştii atrag atenţia că jocurile violente schimbă comportamentul copilului.
Aşadar şi instruirea asistată de calculator, ca orice metodă didactică, are avantaje şi dezavantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a putea fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. În primul rând utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuşi costisitoare. În al doilea rând, calculatorul simulează unele procese şi fenomene, dar nu înlocuieşte experimentele sau observarea lor directă. În ultimul rând, şi poate cel mai important, computerul duce la diminuarea relaţiilor interumane şi sociale, riscând să producă dezumanizarea procesului de învăţământ. Elevul, aflat în faţa monitorului, având puterea de a se informa şi de a înţelege, renunţă la relaţia directă cu colegii săi sau cu cadrele didactice, renunţă la comunicare.
Influenţa calculatorului în procesul de învăţământ are, aşadar, atât aspecte pozitive cât şi negative. Important este rolul profesorului care trebuie să intervină pentru eficientizarea activităţii de instruire, să pregătească „elemente surpriză” cu scopul de a menţine trează atenţia copiilor şi să sublinieze clar rolul calculatorului de mijloc didactic auxiliar în activitatea de predare – învăţare - evaluare
Calculatorul este un mijloc de învăţământ complex, care ajută la instruirea sau autoinstruirea elevului. Utilizarea lui devine eficientă doar în momentul în care se face metodic, prin respectarea câtorva condiţii, dintre care cea mai importantă se referă la evitarea exagerării rolului acestui instrument în formarea şi informarea elevului.
Ani de cercetare în inteligenţa artificială au produs algoritmi care se pot adapta în situaţii bine definite, dar să nu uităm că numai oamenii au abilitatea de-a înţelege şi glumi.
Bibliografie
1. Cerghit, Ioan Metode de învăţământ, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997
2. Istrate, Olimpius Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie
3. Onea, Emil Cursul pentru profesorul sau învăţătorul ce va obţine abilităţi TIC
Având în vedere informatizarea pe scară largă în toate domeniile de activitate se simte din ce în ce mai acut nevoia unor specialişti care să fie capabili să cunoască din punct de vedere practic sisteme de operare şi limbaje de programare moderne, să execute lucrări de birotică şi contabilitate, să exploateze baze de date, să fie capabili să lucreze pe reţele de calculatoare. Marea cerere de astfel de specialişti şi specificul lor pot fi rezolvate numai prin formarea lor în şcoli, cadrul dovedit în învăţământul european ca fiind cel mai propice în acest scop.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce priveşte legătura între progresul ştiinţei şi învăţământ. Procesul de învăţământ a preluat o parte din cuceririle ştiinţei şi tehnicii pentru a înlesni asimilarea cunoştinţelor şi înţelegerea lor de către elevi.
Literatura pedagogică cu referire la informatizarea învăţământului delimitează trei modalităţi de adaptare a conţinuturilor, modalităţi diferenţiate prin nivelul de complexitate al obiectivelor instrucţionale şi prin gradul de valorificare pedagogică a posibilităţilor oferite de ordinator:
• Introducerea cursurilor de informare/ formare în informatică, cu statut de disciplină distinctă în planul de învăţământ;
• Demersurile de conştientizare a educaţilor şi educatorilor practicieni specializaţi în toate ariile curriculare;
• Valorificarea ordinatorului nu numai ca mijloc didactic performant, dar şi ca strategie de proiectare şi de desfăşurare a activităţii curriculare în toată complexitatea sa, în special prin producerea şi aplicarea în scopuri didactice de software pentru toate ariile curriculare.
Câteva obstacole pentru dezvoltarea celei de a treia modalităţi:
• Obstacolul fizic, determinat de conceperea laboratoarelor de informatică drept loc de desfăşurare exclusivă a orelor de informatică sau ştiinţe exacte;
• Obstacolul mental sau larg răspândita imagine a calculatorului ca proprietate de drept a profesorului de informatică, ca mijloc didactic ţinut sub cheie.
• Obstacolul de asistenţă tehnică ce exprimă necesitatea lărgirii corpului didactic cu profesorul asistent de informatică cu următoarele atribuții:
Să ofere asistenţă tehnică;
Să asiste profesorii şi elevii în utilizarea calculatorului;
Să acorde consiliere în ce priveşte utilizarea software.
Analizând impactul calculatorului în învăţământ, prin operatorul timp istoric, au fost identificate trei valuri:
1. în prima etapă, computerul a intrat în şcoală ca virtual facilitator educaţional, în continuarea retroproiectorului, magnetofonului etc. şi s-a impus apoi ca obiect de studiu în sine, ca disciplină cu statut opţional sau obligatoriu.
2. în a doua etapă, asimilată cu perioada învăţării asistate de calculator (IAC) în varianta clasică, valorificarea calculatorului s-a lărgit prin interpretarea acestuia ca resursă educaţională cu potenţial mare în toate ariile curriculare. Aceasta este etapa în care se află cele mai multe şcoli din lume, pe linia informatizării învăţământului.
3. a treia etapă, mai mult ipotetică decât reală, prefigurează o influenţă mai substanţială Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (TIC), ca „sistem de învăţare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaţionale, reorganizarea conţinuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare – învăţare – evaluare, interpretarea relaţiei profesor – elev, redimensionarea competenţelor profesorului şi chiar o nouă filosofie şi deontologie a profesiei.
Computerele au devenit în ziua de azi principalul instrument în afaceri, iar un numar uriaş de alte profesii implică folosirea lui în diverse scopuri. Iată de ce nu trebuie să ne mire importanţa care i se acordă computerului în pregatirea scolara.
În condiţiile instruirii cu ajutorul calculatorului se oferă posibilitatea în aceeaşi situaţie de învăţare să regrupeze un set de elemente variate: sunete, voci, texte, imagini foto, desene grafice, diagrame etc asociate în aplicaţii după obiectivele învăţământului în mod interactiv, atât elev-calculator cât şi de îndrumător al profesorului. Această mare varietate de instrumente capătă, în cadrul procesului de instruire valenţe formative, informative şi educative, motivând elevii să cerceteze şi să selecteze informaţia în funcţie de sarcina didactică propusă.
Diversificarea strategiei didactice este posibilă pe baza interacţiunii elev-calculator, cu facilitarea acestora la informaţii mai ample structurate, variate şi prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. Calculatorul este un mijloc între profesor-elev, dar cu o poziţie distinctă faţă de celelalte mijloace de învăţare pe funcţiile sale, complexitatea şi posibilitatea de utilizare.
Ioan Cerghit încadrează instruirea asistată de calculator (IAC) în categoria metodelor de raţionalizare a învăţării şi predării. IAC asigură o mai bună colaborare între cadrul didactic şi elev, ducând la transformarea primului în moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare. Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a învăţa prin cercetare, prin descoperire, de a interacţiona şi de a răspunde la diverşi stimuli vizuali sau auditivi.
Calculatorul are, mai întâi, o funcţie de prezentare a unor noi conţinuturi, de mijlocire a asimilării acestora prin tehnici specifice. Acesta este un mediu interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent de gradul de dificultate al sarcinii educative. El poate simula procese, fenomene naturale sau situaţii, antrenând elevul în jocuri pedagogice care le solicită perspicacitatea, atenţia sau creativitatea.
În toată lumea învăţământul trece prin transformări importante iar Internetul este o parte majoră a acestor transformări şi asta nu se aplică numai „învăţământului de calculatoare”. Învăţământul de calculatoare este de altfel dincolo de discuţiile legate de utilitatea Internetului, în orice facultate "respectabilă" cu profil de calculatoare sau informatică din lume, un obiect de studiu (prin tehnologiile sale) şi o sursă de documentare semnificativă. Transformările au loc şi în şcoli, care încep să utilizeze Internetul ca un mijloc de documentare şi de învăţare. Apariţia şi răspândirea tot mai semnificativă a învăţământului la distanţă este o parte importantă a mutaţiilor care au loc în învăţământ. Existenţa Internetului deschide extraordinar de mult porţile şcolilor pentru "studenţi" de toate vârstele şi gradele de pregătire. Existenţa reţelei academice RoEduNet a reprezentat un mare câştig al ultimilor ani, distrugerea sau transformarea ei în altceva nu este decât o nouă lovitură dată şcolii româneşti.
În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salvează vieţi prin ilustrarea tridimensională a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesară construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt răspunzătoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT.
Datorită evoluţiei uimitoare a tehnicii în domeniul informaticii, acum, şi nevăzătorii au accest la operare şi, de ce nu, la programare pe computer. Acest acces se datorează constructorilor de programe, care au creeat Screenreaders de mai multe tipuri, cum ar fi sintetizatoare vocale sau display-uri Braille.
Cea mai importanta invenţie a secolului trecut rămâne calculatorul şi o dată cu acesta Internetul. Deşi un component al epocii moderne, poate fi şi un element foarte nociv în viaţa celor care-l folosesc frecvent. În cea mai mare parte acestea două au adus o mulţime de beneficii la scară mondiala, dar se cunosc şi câteva efecte negative care cu greu mai pot fi stopate:
1) În primul rând este vorba despre dependenţa de calculator care cuprinde tot mai multe persoane. S-a constatat ca foarte mulţi dintre cei care utilizează calculatorul au dificultăţi majore în stabilirea de contacte umane, iar când încearcă să renunţe la calculator devin foarte irascibili;
2) În al doilea rând este vorba despre multitudinea de site-uri pornografice prezente pe Internet la care foarte mulţi copii au acces. Influenţele acestor imagini sunt total nefavorabile pentru ei.
3) Unii copii învaţă să scrie şi să citească cu jocuri de calculator mai degrabă, în loc să folosească mai întâi cărţi cu imagini şi cuvinte corespunzătoare fiecărei vârste. Acesti copii îşi citesc poveştile la culcare on-line, în loc să o facă împreună cu părinţii, în pat. Încet, tradiţiile se rup şi calculatorul devine unul din elementele principale în procesul de învăţare pentru un copil. Mulţi părinţi preferă să cumpere jocuri educative pentru calculator în loc să opteze pentru jocuri tradiţionale şi cărţi de colorat sau cu imagini în relief.
Ca o concluzie - copiii se pot bucura de calculator dacă acesta este folosit cumpătat. Părinţii care îşi supraveghează copiii când aceştia utilizează calculatorul pot fi mai liniştiţi că aproape totul este în siguranţă.
Calculatorul face parte din valul viitorului, dar tehnicile vechi de învăţare şi educaţie nu trebuie uitate sau date deoparte. Un copil trebuie să interacţioneze fizic cu alţi oameni şi nu trebuie să înveţe absolut totul la calculator.
ECDL Romania a realizat un studiu pe un eşantion de 5000 de elevi din capitală, cu vârste cuprinse între 8 si 14 ani. În viziunea copiilor, calculatorul este perceput ca un lucru recreativ, 71% dintre ei folosindu-l pentru jocuri, muzică şi filme. (fig. 1). Doar 28% percep computerul ca pe un lucru necesar la şcoală. Doar 19% dintre ei susţin că au învăţat să folosească PC-ul la şcoală, majoritatea fiind instruiţi de familie. Specialiştii atrag atenţia că jocurile violente schimbă comportamentul copilului.
Aşadar şi instruirea asistată de calculator, ca orice metodă didactică, are avantaje şi dezavantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a putea fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. În primul rând utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuşi costisitoare. În al doilea rând, calculatorul simulează unele procese şi fenomene, dar nu înlocuieşte experimentele sau observarea lor directă. În ultimul rând, şi poate cel mai important, computerul duce la diminuarea relaţiilor interumane şi sociale, riscând să producă dezumanizarea procesului de învăţământ. Elevul, aflat în faţa monitorului, având puterea de a se informa şi de a înţelege, renunţă la relaţia directă cu colegii săi sau cu cadrele didactice, renunţă la comunicare.
Influenţa calculatorului în procesul de învăţământ are, aşadar, atât aspecte pozitive cât şi negative. Important este rolul profesorului care trebuie să intervină pentru eficientizarea activităţii de instruire, să pregătească „elemente surpriză” cu scopul de a menţine trează atenţia copiilor şi să sublinieze clar rolul calculatorului de mijloc didactic auxiliar în activitatea de predare – învăţare - evaluare
Calculatorul este un mijloc de învăţământ complex, care ajută la instruirea sau autoinstruirea elevului. Utilizarea lui devine eficientă doar în momentul în care se face metodic, prin respectarea câtorva condiţii, dintre care cea mai importantă se referă la evitarea exagerării rolului acestui instrument în formarea şi informarea elevului.
Ani de cercetare în inteligenţa artificială au produs algoritmi care se pot adapta în situaţii bine definite, dar să nu uităm că numai oamenii au abilitatea de-a înţelege şi glumi.
Bibliografie
1. Cerghit, Ioan Metode de învăţământ, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997
2. Istrate, Olimpius Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie
3. Onea, Emil Cursul pentru profesorul sau învăţătorul ce va obţine abilităţi TIC
duminică, 14 februarie 2010
Daniela Scarlat
AUTOBIOGRAFIA
REPERE ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII MELE CA UTILIZATOR AL COMPUTERULUI
Prima ocazie în care am luat contact cu un calculator, în mod indirect, a fost în timpul liceului, în anul 1997, când am văzut computerele (destul de primitive pe atunci) din laboratorul de informatică, unde nu aveau acces decât elevii de la clasele de matemetică-informatică, întrucât la vremea aceea informatica nu se preda în școli în mod obișnuit.
Ma târziu, în anul 2004 am avut ocazia să merg la o sală de internet publică și să îmi fac o adresă de e-mail, ajutată de o prietenă. În același an am intrat la facultate, unde am avut primul curs de informatică, la care, din păcate am dobândit doar câteva informații teoretice și prea puține deprinderi concrete cu privire la utilizarea computerului.
În 2005 mi-am cumpărat primul calculator, un desktop destul de puțin performant, pe care am învățat să scriu. Ulterior, l-a vândut și am achiziționat un Hp, cu caracteristici ceva mai bune și care mi-a fost de folos în redactarea lucrărilor de licență.
Anul acesta am cumpărat un laptop Toshiba cu procesor Pentium Dual-core, T4300, 2.10 GHz, 3.00 GB, cu sistem de operare Windows 7. Am avansat în ceea ce privește abilitatea de a utiliza computerul, pe care îl folosesc în activitatea mea de profesor, dar mai încă multe lucruri de învățat. Sper ca acest curs să mă ajute în dezvoltarea competențelor mele de utilizator.
AUTOBIOGRAFIA
REPERE ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂRII MELE CA UTILIZATOR AL COMPUTERULUI
Prima ocazie în care am luat contact cu un calculator, în mod indirect, a fost în timpul liceului, în anul 1997, când am văzut computerele (destul de primitive pe atunci) din laboratorul de informatică, unde nu aveau acces decât elevii de la clasele de matemetică-informatică, întrucât la vremea aceea informatica nu se preda în școli în mod obișnuit.
Ma târziu, în anul 2004 am avut ocazia să merg la o sală de internet publică și să îmi fac o adresă de e-mail, ajutată de o prietenă. În același an am intrat la facultate, unde am avut primul curs de informatică, la care, din păcate am dobândit doar câteva informații teoretice și prea puține deprinderi concrete cu privire la utilizarea computerului.
În 2005 mi-am cumpărat primul calculator, un desktop destul de puțin performant, pe care am învățat să scriu. Ulterior, l-a vândut și am achiziționat un Hp, cu caracteristici ceva mai bune și care mi-a fost de folos în redactarea lucrărilor de licență.
Anul acesta am cumpărat un laptop Toshiba cu procesor Pentium Dual-core, T4300, 2.10 GHz, 3.00 GB, cu sistem de operare Windows 7. Am avansat în ceea ce privește abilitatea de a utiliza computerul, pe care îl folosesc în activitatea mea de profesor, dar mai încă multe lucruri de învățat. Sper ca acest curs să mă ajute în dezvoltarea competențelor mele de utilizator.
Daniela Scarlat
CHESTIONAR
Dacă a existat o vreme când puterea însemna putere fizică, apoi un timp în care
puterea însemna bunuri și apoi bani, nu mai reprezintă de acum niciun secret pentru nimeni faptul că, în societatea în care trăim, puterea înseamnă informație. Cel care deține cele mai bune informații și cele mai recente, este cel care caștigă în orice domeniu, inclusiv în cel financiar. Procesul globalizării permite și impune accesul la informație în timp scurt. Lucrul acesta este facilitat de internet și nu numai.
Din ce în ce mai multe domenii de activitate folosesc computerele ca unelte mai mult sau mai puțin directe și cert este că este mult ușurată și eficientizată munca prin utilizarea lor. În ceea ce privește educația și cultura, din păcate se poate spune că se promovează o cultură a inculturii, întrucât studiile arată că numărul cititorilor de carte a scăzut dramatic în era informaticii, preferându-se jocurile pe calculator și altele. În același timp nu se poate nega faptul că acum exisă posibilitatea de a avea acces la o informație mult mai ușor, ceea ce facilitează procesul educativ.
Consider că un profesor înțelept se poate descurca și fără laptop sau fără internet, dar cu siguranță că este mai greu. Planificările, fișele de lucru, testele pentru elevi, etc, pot fi făcute mult mai ușor prin intermediul calculatorului. Ca să nu mai vorbim de lecțiile prezentate în power point.
Educația tehnologică, atât de necesară în societatea de azi presupune achiziționarea
unor cunoștințe în domeniul calculatoarelor, precum și formarea unor deprinderi de lucru. Acest proces are mai multe stadii:
- Cunoașterea calculatorului
- Utilizarea calculatorului
- Programarea în informatică
- Instruirea asistată pe calculator
- Instruirea asistată pe calculator în ceea ce privește administrația la nivel educațional
Dacă paradigmele tradiționale în educație aveau ca scop transmiterea de informații,
azi, cand informația poate fi obținută atât de ușor, ceea ce se urmărește este dezvoltarea gandirii critice și creatoare, independente.
Există riscul de a se crede că se pot rezolva probleme dificile cum ar fi dificultăți de învățare, ADHD, lipsă de motivație, probleme de comportament, etc, cu ajutorul computerului, adică al informatizării, care este văzută ca un remediu minune. Se pirde din vedere faptul că orice mașinărie a fost gândită de o minte umană și funcționează ca un robot, fără discernământul pe care îl are un om.
Raport
Este foarte adevărat faptul că poți foare bine cunoaște o persoană, cunoscând camera în care locuiește: modul în care este aranjată, obiectele din ea, ordinea sau lipsa acesteia. Toate asceste elemente dau informații despre profilul psihologic al persoanei, despre starea materială, despre preocupări, stil de viață, etc.
Camera la care vreau să fac referire este a unei prietene pe care o cunosc de 2 ani, suficient cât să îmi dau seama că este o fată îngrijită, ordonată, simplă dar profundă, cu preocupări intelectuale, autentică. Analizând camera mi-am dat seama că aceasta spune multe despre felul ei de a fi: este o cameră întotdeauna curată și obiectele din ea sunt mereu la locul lor. Nu are mobilier pretențios, numai strictul necesar, dar totul este funcțional și aranjat cu bun gust. Cărțile – cele mai multe dintre ele din domeniul pedagogiei- trădează preocupările fetei.
Reclame
Am urmărit mai multe reclame, pentru a ajunge la o concluzie pe care o anticipam deja: în general, producătorii se adresează mai degrabă dorințelor consumatorilor, decât nevoilor lor reale, dar își prezintă produsele lor ca fiind indispensabile pentru îndeplinirea nevoilor. Mai mult decât informarea asupra calităților produselor, se încearcă să se creeze în mintea consumatorului ideea că lucrul respectiv chiar le lipsește și că, dacă îl vor avea, vor avea o viață împlinită, la fel ca eroii care fac reclama. Șampoanele, spre exemplu sunt prezentate ca fiind secretul întregii frumuseți feminine.
Un exemplu concludent este reclama la cremele antiriduri despre care se spun o mulțime de lucruri bune, dar eventualele consumatoare nu sunt informate că, dacă ar bea 2 litri de apă pe zi nu ar mai avea nevoie de nicio cremă antirid. Același lucru se încearcă promovându-se majoritatea cosmeticelor: femeilor li se spune că, dacă vor avea produsul respectiv, vor fi nemaipomenit de atrăgătoare.
Cert este că, pentru a evita manipularea, orice consumator trebuie să aleagă cu înțelepciune, în funcție de nevoi, nu în funcție de reclame sau de dorințe.
Experiență
În general, sunt destul de selectivă cu obiectele pe care le cumpăr și nu achiziționez lucruri care nu imi sunt necesare. La aceasta mă ajută, e adevărat și salariul, care nu imi permite să cumpăr obiecte nefolositoare.
Singurele obiecte pe care le am în casă și pe care nu le mai folosesc sunt unele dintre haine. Trebuie să recunosc faptul că, deși sunt haine de calitate, nu le mai folosesc pentru că mi se par depășite ca stil. Deși sunt conștientă că moda se schimbă repede și că nu este înțelept să îți tot înnoiești garderoba de fiecare dată cand apare ceva nou, totuși, uneori mo surprind cumpărând o haină, nu neapărat pentru că îmi trebuie urgent, ci pentru că e frumoasă, sau pentru că cea pe care o am deja nu se mai poartă.
Cert este faptul că, mai ales femeile au tendința de a alege bunurile pe care le achiziționează nu atât în funcție de nevoi, cât de dorințe. Este nevoie de multă înțelepciune și în domeniu acesta, care nu are de-a face atât cu bugetul cât mai ales cu caracterul.
CHESTIONAR
Dacă a existat o vreme când puterea însemna putere fizică, apoi un timp în care
puterea însemna bunuri și apoi bani, nu mai reprezintă de acum niciun secret pentru nimeni faptul că, în societatea în care trăim, puterea înseamnă informație. Cel care deține cele mai bune informații și cele mai recente, este cel care caștigă în orice domeniu, inclusiv în cel financiar. Procesul globalizării permite și impune accesul la informație în timp scurt. Lucrul acesta este facilitat de internet și nu numai.
Din ce în ce mai multe domenii de activitate folosesc computerele ca unelte mai mult sau mai puțin directe și cert este că este mult ușurată și eficientizată munca prin utilizarea lor. În ceea ce privește educația și cultura, din păcate se poate spune că se promovează o cultură a inculturii, întrucât studiile arată că numărul cititorilor de carte a scăzut dramatic în era informaticii, preferându-se jocurile pe calculator și altele. În același timp nu se poate nega faptul că acum exisă posibilitatea de a avea acces la o informație mult mai ușor, ceea ce facilitează procesul educativ.
Consider că un profesor înțelept se poate descurca și fără laptop sau fără internet, dar cu siguranță că este mai greu. Planificările, fișele de lucru, testele pentru elevi, etc, pot fi făcute mult mai ușor prin intermediul calculatorului. Ca să nu mai vorbim de lecțiile prezentate în power point.
Educația tehnologică, atât de necesară în societatea de azi presupune achiziționarea
unor cunoștințe în domeniul calculatoarelor, precum și formarea unor deprinderi de lucru. Acest proces are mai multe stadii:
- Cunoașterea calculatorului
- Utilizarea calculatorului
- Programarea în informatică
- Instruirea asistată pe calculator
- Instruirea asistată pe calculator în ceea ce privește administrația la nivel educațional
Dacă paradigmele tradiționale în educație aveau ca scop transmiterea de informații,
azi, cand informația poate fi obținută atât de ușor, ceea ce se urmărește este dezvoltarea gandirii critice și creatoare, independente.
Există riscul de a se crede că se pot rezolva probleme dificile cum ar fi dificultăți de învățare, ADHD, lipsă de motivație, probleme de comportament, etc, cu ajutorul computerului, adică al informatizării, care este văzută ca un remediu minune. Se pirde din vedere faptul că orice mașinărie a fost gândită de o minte umană și funcționează ca un robot, fără discernământul pe care îl are un om.
Raport
Este foarte adevărat faptul că poți foare bine cunoaște o persoană, cunoscând camera în care locuiește: modul în care este aranjată, obiectele din ea, ordinea sau lipsa acesteia. Toate asceste elemente dau informații despre profilul psihologic al persoanei, despre starea materială, despre preocupări, stil de viață, etc.
Camera la care vreau să fac referire este a unei prietene pe care o cunosc de 2 ani, suficient cât să îmi dau seama că este o fată îngrijită, ordonată, simplă dar profundă, cu preocupări intelectuale, autentică. Analizând camera mi-am dat seama că aceasta spune multe despre felul ei de a fi: este o cameră întotdeauna curată și obiectele din ea sunt mereu la locul lor. Nu are mobilier pretențios, numai strictul necesar, dar totul este funcțional și aranjat cu bun gust. Cărțile – cele mai multe dintre ele din domeniul pedagogiei- trădează preocupările fetei.
Reclame
Am urmărit mai multe reclame, pentru a ajunge la o concluzie pe care o anticipam deja: în general, producătorii se adresează mai degrabă dorințelor consumatorilor, decât nevoilor lor reale, dar își prezintă produsele lor ca fiind indispensabile pentru îndeplinirea nevoilor. Mai mult decât informarea asupra calităților produselor, se încearcă să se creeze în mintea consumatorului ideea că lucrul respectiv chiar le lipsește și că, dacă îl vor avea, vor avea o viață împlinită, la fel ca eroii care fac reclama. Șampoanele, spre exemplu sunt prezentate ca fiind secretul întregii frumuseți feminine.
Un exemplu concludent este reclama la cremele antiriduri despre care se spun o mulțime de lucruri bune, dar eventualele consumatoare nu sunt informate că, dacă ar bea 2 litri de apă pe zi nu ar mai avea nevoie de nicio cremă antirid. Același lucru se încearcă promovându-se majoritatea cosmeticelor: femeilor li se spune că, dacă vor avea produsul respectiv, vor fi nemaipomenit de atrăgătoare.
Cert este că, pentru a evita manipularea, orice consumator trebuie să aleagă cu înțelepciune, în funcție de nevoi, nu în funcție de reclame sau de dorințe.
Experiență
În general, sunt destul de selectivă cu obiectele pe care le cumpăr și nu achiziționez lucruri care nu imi sunt necesare. La aceasta mă ajută, e adevărat și salariul, care nu imi permite să cumpăr obiecte nefolositoare.
Singurele obiecte pe care le am în casă și pe care nu le mai folosesc sunt unele dintre haine. Trebuie să recunosc faptul că, deși sunt haine de calitate, nu le mai folosesc pentru că mi se par depășite ca stil. Deși sunt conștientă că moda se schimbă repede și că nu este înțelept să îți tot înnoiești garderoba de fiecare dată cand apare ceva nou, totuși, uneori mo surprind cumpărând o haină, nu neapărat pentru că îmi trebuie urgent, ci pentru că e frumoasă, sau pentru că cea pe care o am deja nu se mai poartă.
Cert este faptul că, mai ales femeile au tendința de a alege bunurile pe care le achiziționează nu atât în funcție de nevoi, cât de dorințe. Este nevoie de multă înțelepciune și în domeniu acesta, care nu are de-a face atât cu bugetul cât mai ales cu caracterul.
Daniela Chiriță
ANALIZA LECTURII
Este ușor de observat modul în care evoluția tehnologiei computerelor a influențat dinamica procesului educativ. În prezent, datorită internetului și datorită răspândirii computerelor în atât de multe țări exisă posibilitatea de a avea acces la informații din lumea întreagă, în timp foarte scurt. De asemenea, posibilitățile de comunicare la distanțe mari sunt practic, nelimitate, acum.
În domeniul educației, avantajele sunt și ele vizibile: accesarea de baze de date de către elevi și profesori, biblioteci virtuale, etc. Sunt școli în care au fost implementate proiecte de introducere a metodelor computerizate de învățare: doatarea școlilor cu un sistem informatic- calculator pentru fiecare elev, un desktop mare pentru toți în fața clasei, stick-uri pentru toți, renunțarea la manuale și caiete și desfășurarea procesului instructiv-educativ numai prin intermediul computerelor.
Nu pot fi negate avantajele dezvoltării în domeniu calculatoarelor, în ceea ce privește educația, dar, dacă se iau în calcul efectele negative, se poate observa că se plătește un preț prea mare.
Ca în orice domeniu, și în ceea ce privește aspectul tehnologiei informatizate, pot exista două extreme: fie se pot exagera riscurile și implicațiile negative legate de utilizarea calculatorului, fie se poate cădea în extrema cealaltă care presupune utilizarea în exces a calculatorului și a internetului sau schimbarea computerului oridecâteori apare un model nou, cu ceva îmbunătățiri, sau cu o funcție în plus, fără a se analiza obiectiv dacă există o nevoie reală sau este vorba numai de un moft.
Este evident faptul că societatea în care trăim impune cunoștințe și deprinderi în utilizarea comuterului și a internetului, întrucât multe locuri de muncă presupun acest lucru, iar comunicarea se realizează din ce în ce mai mult prin intermediul poștei electronice. De aceea, pentru a fi eficient, oricine trebuie să se inițieze în domeniul acesta, propunându-și să utilizeze calculatorul în mod rațional.
În același timp însă, nu poate trece neobservat fenomenul supra-utilizării calculatorului, mai ales în rândul tinerei generații, care petrece câteva ore zilnic navigând pe internet, jucându-se electronic sau stând pe chat sau pe messenger. În sensul acesta, părinții ar trebui să fie cei care să controleze timpul pe care copiii îl petrec în lumea virtuală și ce anume fac atunci când sunt în fața computerului. Sunt de acum bine cunoscute efectele negative ale unei utilizări iraționale a calculatorului și internetului, de la cele fizice, până la cele psihologice și spirituale: afectarea vederii, sedentarism (cu toate implicațiile de rigoare- atrofierea mușchilor, o proastă circulație sangvină, obezitate, etc.), dependență, reducerea apetitului pentru lucrurile profunde, spirituale, etc.
În ceea ce privește achiziționarea de computere, este numai normal să ne dorim să avem instrumente de lucru cât mai eficiente și rezistente, lucrul acesta ușurându-ne munca și ajutându-ne să economisim. Dar trebuie evitată capcana de a schimba laptopul doar pentru că a apărut un nou model cu un design mai special sau cu caracteristici superioare, din moment ce acela pe care îl folosești în prezent, este suficient de bun pentru ceea ce faci tu.
În concluzie, un creștin autentic nu va fi extremist, considerând că chiar și numai atingerea unui calculator este un păcat, dar va avea mare grijă ca acest lucru să nu pună stăpânire pe el și să nu fie utilizat pentru scopuri care ar aduce dezonoare lui Dumenzeu. Iar în cazul în care observă că un computer stă între el și Dumenzeu, va renunța definitiv la computer, întrucât e mai bine să intri în împărăția lui Dumenzeu șchiop, decât să ratezi veșnicia.
ANALIZA LECTURII
Este ușor de observat modul în care evoluția tehnologiei computerelor a influențat dinamica procesului educativ. În prezent, datorită internetului și datorită răspândirii computerelor în atât de multe țări exisă posibilitatea de a avea acces la informații din lumea întreagă, în timp foarte scurt. De asemenea, posibilitățile de comunicare la distanțe mari sunt practic, nelimitate, acum.
În domeniul educației, avantajele sunt și ele vizibile: accesarea de baze de date de către elevi și profesori, biblioteci virtuale, etc. Sunt școli în care au fost implementate proiecte de introducere a metodelor computerizate de învățare: doatarea școlilor cu un sistem informatic- calculator pentru fiecare elev, un desktop mare pentru toți în fața clasei, stick-uri pentru toți, renunțarea la manuale și caiete și desfășurarea procesului instructiv-educativ numai prin intermediul computerelor.
Nu pot fi negate avantajele dezvoltării în domeniu calculatoarelor, în ceea ce privește educația, dar, dacă se iau în calcul efectele negative, se poate observa că se plătește un preț prea mare.
Ca în orice domeniu, și în ceea ce privește aspectul tehnologiei informatizate, pot exista două extreme: fie se pot exagera riscurile și implicațiile negative legate de utilizarea calculatorului, fie se poate cădea în extrema cealaltă care presupune utilizarea în exces a calculatorului și a internetului sau schimbarea computerului oridecâteori apare un model nou, cu ceva îmbunătățiri, sau cu o funcție în plus, fără a se analiza obiectiv dacă există o nevoie reală sau este vorba numai de un moft.
Este evident faptul că societatea în care trăim impune cunoștințe și deprinderi în utilizarea comuterului și a internetului, întrucât multe locuri de muncă presupun acest lucru, iar comunicarea se realizează din ce în ce mai mult prin intermediul poștei electronice. De aceea, pentru a fi eficient, oricine trebuie să se inițieze în domeniul acesta, propunându-și să utilizeze calculatorul în mod rațional.
În același timp însă, nu poate trece neobservat fenomenul supra-utilizării calculatorului, mai ales în rândul tinerei generații, care petrece câteva ore zilnic navigând pe internet, jucându-se electronic sau stând pe chat sau pe messenger. În sensul acesta, părinții ar trebui să fie cei care să controleze timpul pe care copiii îl petrec în lumea virtuală și ce anume fac atunci când sunt în fața computerului. Sunt de acum bine cunoscute efectele negative ale unei utilizări iraționale a calculatorului și internetului, de la cele fizice, până la cele psihologice și spirituale: afectarea vederii, sedentarism (cu toate implicațiile de rigoare- atrofierea mușchilor, o proastă circulație sangvină, obezitate, etc.), dependență, reducerea apetitului pentru lucrurile profunde, spirituale, etc.
În ceea ce privește achiziționarea de computere, este numai normal să ne dorim să avem instrumente de lucru cât mai eficiente și rezistente, lucrul acesta ușurându-ne munca și ajutându-ne să economisim. Dar trebuie evitată capcana de a schimba laptopul doar pentru că a apărut un nou model cu un design mai special sau cu caracteristici superioare, din moment ce acela pe care îl folosești în prezent, este suficient de bun pentru ceea ce faci tu.
În concluzie, un creștin autentic nu va fi extremist, considerând că chiar și numai atingerea unui calculator este un păcat, dar va avea mare grijă ca acest lucru să nu pună stăpânire pe el și să nu fie utilizat pentru scopuri care ar aduce dezonoare lui Dumenzeu. Iar în cazul în care observă că un computer stă între el și Dumenzeu, va renunța definitiv la computer, întrucât e mai bine să intri în împărăția lui Dumenzeu șchiop, decât să ratezi veșnicia.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
