duminică, 28 februarie 2010

Calculatorul în școală

Devine din ce în ce mai evident faptul că nivelul vieţii va depinde de implementarea adecvată a societaţii informaţionale. Dacă modul de implementare este ales corect, există multiple posibilitaţi de îmbunătăţire a educaţiei, sănătaţii şi accesului la informaţie.
În contextul societăţii moderne actuale, datorită faptului că întreaga lume tinde să se transforme într-o societate informatională, apare nevoia ca, înca de la cele mai fragede vârste, copiii sa fie pregatiţi pentru un contact benefic cu lumea în care trăiesc, prin intermediul calculatorului. Lumea contemporană reprezintă o permanentă şi inedită provocare pentru educaţie.
Existenţa fiecărui individ în parte, ca şi a întregii societăţi în ansamblul ei, capată deci un ritm din ce în ce mai alert, devine tot mai marcată de necesitatea cunoaşterii rapide,complete şi corecte a realităţii înconjurătoare, pentru ca luarea deciziilor să fie facută ferm, oportun şi competent. Aceasta duce inevitabil, la creşterea volumului de informaţii ce trebuie analizat, la necesitatea stocării şi prelucrării acesteia, deci la necesitatea utilizării calculatorului atât în viaţa de zi cu zi cât şi în procesul instructiv-educativ.
Prin destinaţia şi funcţiile pe care le poate realiza, calculatorul constituie un mijloc distinct de învăţământ.
Apariţia calculatorului în lumea educaţei a impus o nouă viziune pedagogică, cea exprimată cu ajutorul sintagmei “informatizarea învăţământului”.
Această sintagmă include două laturi fundamentale:
- Introducerea învăţământului de informatică în şcoală
Este vorba de pregătirea şi instruirea elevilor în vederea utilizării calculatorului. Într-o societate informatizată calculatorul va fi utilizat pe scară tot mai largă. Profesiunile viitorului vor face apel tot mai frecvent la această creaţie a ştiinţei şi tehnicile de manipulare şi utilizare a calculatorului devine o practică curentă.
- A doua latură, care ne interesează aici, se referă la utilizarea calculatorului, ca mijloc de învăţământ, în procesul didactic, în actul de predare-învăţare. În acest sens calculatorul capătă o destinaţie pedagogică, introducerea lui afectează, deopotrivă, activitatea de predare a profesorului şi activitaea de învăţare a elevilor. Problematica pedagogică legată de această latură este cuprinsă în formele de felul acesta: instrucţia asistată de calculator (“ computer assisted instruction”) sau învăţarea asistată de calculator (“computer assisted learning”). Cele două aspecte, instrucţia şi învăţarea, sunt de fapt correlative, prima îl vizează cu precădere pe profesor, cea de a doua, pe elev.
Într-o exprimare condesată am putea spune că instruirea asistată de calculator este acea modalitate în cadrul căreia interacţiunea dintre activitatea de predare şi cea de învăţare, dintre profesor şi elevi, este mijlocită de prezenţa calculatorului, considerat ca auxiliar tehnic, destinat să amplifice şi să optimizeze funcţiile predării, să funcţioneze receptarea şi preluarea informaţiilor didactice de către elevi.
În esenţă, calculatorul impune o strategie de interacţiune informaţională dintre profesor şi elevi. Şi în strategia clasică prezenţa informaţiei este indispensabilă. Preluarea şi stocarea informaţiei se face în programe speciale cunoscute sub denumirea de “softuri”. Un calculator este compus din două părţi:
Hardware (partea stabilă, mecanică şi electronică)
Sotware (programul)
În ultimii ani s-a elaborat un număr mare de softuri didactice, destinate să mijlocească relaţia predare-învăţare, grupate în funcţie de rolul lor didactic (de documentare, demonstrative, de simulare, de cercetare, de evaluare, de exersare, de fixare, jocuri logice etc.)
Valenţele pedagogice ale calculatorului sunt date, pe de o parte, de calitatea acestor softuri, iar pe de altă parte, de iscusinţa integrării lui în procesul insinuării, în derularea secvenţială a lecţiei.
Softul este un produs informatic, expresie a prelucrării şi organizării informaţiei în concordanţă cu anumiţi algoritmi pe care diversele sisteme de programare le impun. O dată elaborat este introduce în calculator şi apoi utilizat în procesul didactic.
Desprindem de aici că, asemănător celorlalte mijloace de învăţământ, calculatorul rămâne şi el un auxiliar şi mediator în cadrul relaţiei predare-învăţare. Superioritatea lui constă însă în virtuţiile pe care le are în prelucrarea şi prezentarea informaţiei, în posibilităţile sale de stimulare a activităţii de învăţare a elevilor.
“Calculatorul este, după expresia lui G. Mialaret, o maşină extraordinară ce face lucruri pe care omul nu le poate face, şi invers, ea nu face ceea ce omul poate face ”.
Referitor la integrarea calculatorului în procesul didactic trebuie să menţionăm că, de fapt, este vorba de modul în care informaţiile şi sarcinile de lucru cuprinse în soft se articulează cu celelalte secvenţe ale instruirii şi răspund unor obiective urmărite de profesor. Mânuirea propriu-zisă a calculatorului ( parte de hardware) se poate face fie de către profesor, fie de către elevi, în funcţie de conţinutul sarcinii de învăţare şi de specificul situaţiei în care se realizează învăţarea.
Avantaje şi limite ale utilizării calculatorului în procesul de învăţământ
Calculatorul este foarte util atât elevului cât şi profesorului însă folosirea acestuia trebuie realizată astfel încât să îmbunătăţească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Calculatorul trebuie folosit astfel încât să urmarească achiziţionarea unor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi care să permită elevului să se adapteze cerinţelor unei societăţi aflată într-o permanentă evoluţie. Aceştia trebuie să fie pregătiţti, orientaţi cu încredere spre schimbare, ei vor simţi nevoia de a fi instruiţi cât mai bine pentru a face fată noilor tipuri de profesii. Eşecul în dezvoltarea capacitătii de a reacţiona la schimbare poate atrage după sine pasivitatea şi alienarea. Profesorul traieşte el însusi într-o societate în schimbare, şi din fericire, în prima linie a schimbării, astfel încât va trebui săse adapteze, să se acomodeze, să se perfecţioneze continuu.
Deci, introducerea în şcoala a internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în procesul de învăţământ. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu profesorul.
Această schimbare în sistemul de învăţământ vizeaza urmatoarele obiective :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare
2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual
Atingerea acestor obiective depinde de gradul de pregătire a profesorului în utilizarea calculatorului, de stilul profesorului, de numarul de elevi, de interesul, cunoştintele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasa şi tipul programelor folosite, de timpul cât se integreaza softul în lecţie, de sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru elaborate.
Utilizarea la întâmplare, fară un scop precis, la un moment nepotrivit, a calculatorului în timpul lecţiei duce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin neparticiparea unora dintre elevi.
Riscurile pe care le implică folosirea calculatorului în procesul instructiv-educativ nu ar trebui să ducă la eliminarea acestuia, ci la o utilizare rațională, înțeleaptă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu