Rolul computerului în procesul instructiv-educativ

Având în vedere informatizarea pe scară largă în toate domeniile de activitate se simte din ce în ce mai acut nevoia unor specialişti care să fie capabili să cunoască din punct de vedere practic sisteme de operare şi limbaje de programare moderne, să execute lucrări de birotică şi contabilitate, să exploateze baze de date, să fie capabili să lucreze pe reţele de calculatoare. Marea cerere de astfel de specialişti şi specificul lor pot fi rezolvate numai prin formarea lor în şcoli, cadrul dovedit în învăţământul european ca fiind cel mai propice în acest scop.
În societatea contemporană se observă un fenomen foarte interesant în ceea ce priveşte legătura între progresul ştiinţei şi învăţământ. Procesul de învăţământ a preluat o parte din cuceririle ştiinţei şi tehnicii pentru a înlesni asimilarea cunoştinţelor şi înţelegerea lor de către elevi.
Literatura pedagogică cu referire la informatizarea învăţământului delimitează trei modalităţi de adaptare a conţinuturilor, modalităţi diferenţiate prin nivelul de complexitate al obiectivelor instrucţionale şi prin gradul de valorificare pedagogică a posibilităţilor oferite de ordinator:
• Introducerea cursurilor de informare/ formare în informatică, cu statut de disciplină distinctă în planul de învăţământ;
• Demersurile de conştientizare a educaţilor şi educatorilor practicieni specializaţi în toate ariile curriculare;
• Valorificarea ordinatorului nu numai ca mijloc didactic performant, dar şi ca strategie de proiectare şi de desfăşurare a activităţii curriculare în toată complexitatea sa, în special prin producerea şi aplicarea în scopuri didactice de software pentru toate ariile curriculare.
Câteva obstacole pentru dezvoltarea celei de a treia modalităţi:
• Obstacolul fizic, determinat de conceperea laboratoarelor de informatică drept loc de desfăşurare exclusivă a orelor de informatică sau ştiinţe exacte;
• Obstacolul mental sau larg răspândita imagine a calculatorului ca proprietate de drept a profesorului de informatică, ca mijloc didactic ţinut sub cheie.
• Obstacolul de asistenţă tehnică ce exprimă necesitatea lărgirii corpului didactic cu profesorul asistent de informatică cu următoarele atribuții:
 Să ofere asistenţă tehnică;
 Să asiste profesorii şi elevii în utilizarea calculatorului;
 Să acorde consiliere în ce priveşte utilizarea software.
Analizând impactul calculatorului în învăţământ, prin operatorul timp istoric, au fost identificate trei valuri:
1. în prima etapă, computerul a intrat în şcoală ca virtual facilitator educaţional, în continuarea retroproiectorului, magnetofonului etc. şi s-a impus apoi ca obiect de studiu în sine, ca disciplină cu statut opţional sau obligatoriu.
2. în a doua etapă, asimilată cu perioada învăţării asistate de calculator (IAC) în varianta clasică, valorificarea calculatorului s-a lărgit prin interpretarea acestuia ca resursă educaţională cu potenţial mare în toate ariile curriculare. Aceasta este etapa în care se află cele mai multe şcoli din lume, pe linia informatizării învăţământului.
3. a treia etapă, mai mult ipotetică decât reală, prefigurează o influenţă mai substanţială Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (TIC), ca „sistem de învăţare” ce va determina modificări în definirea obiectivelor educaţionale, reorganizarea conţinuturilor, în manieră interdisciplinară, integrată, modulară, adaptarea metodologică pe continuum-ul predare – învăţare – evaluare, interpretarea relaţiei profesor – elev, redimensionarea competenţelor profesorului şi chiar o nouă filosofie şi deontologie a profesiei.
Computerele au devenit în ziua de azi principalul instrument în afaceri, iar un numar uriaş de alte profesii implică folosirea lui în diverse scopuri. Iată de ce nu trebuie să ne mire importanţa care i se acordă computerului în pregatirea scolara.
În condiţiile instruirii cu ajutorul calculatorului se oferă posibilitatea în aceeaşi situaţie de învăţare să regrupeze un set de elemente variate: sunete, voci, texte, imagini foto, desene grafice, diagrame etc asociate în aplicaţii după obiectivele învăţământului în mod interactiv, atât elev-calculator cât şi de îndrumător al profesorului. Această mare varietate de instrumente capătă, în cadrul procesului de instruire valenţe formative, informative şi educative, motivând elevii să cerceteze şi să selecteze informaţia în funcţie de sarcina didactică propusă.
Diversificarea strategiei didactice este posibilă pe baza interacţiunii elev-calculator, cu facilitarea acestora la informaţii mai ample structurate, variate şi prezentate în modalităţi diferite de vizualizare. Calculatorul este un mijloc între profesor-elev, dar cu o poziţie distinctă faţă de celelalte mijloace de învăţare pe funcţiile sale, complexitatea şi posibilitatea de utilizare.
Ioan Cerghit încadrează instruirea asistată de calculator (IAC) în categoria metodelor de raţionalizare a învăţării şi predării. IAC asigură o mai bună colaborare între cadrul didactic şi elev, ducând la transformarea primului în moderator sau îndrumător al activităţii de învăţare. Instruirea asistată de calculator îi oferă elevului posibilitatea de a învăţa prin cercetare, prin descoperire, de a interacţiona şi de a răspunde la diverşi stimuli vizuali sau auditivi.
Calculatorul are, mai întâi, o funcţie de prezentare a unor noi conţinuturi, de mijlocire a asimilării acestora prin tehnici specifice. Acesta este un mediu interactiv, care menţine atenţia şi motivaţia elevului treze, indiferent de gradul de dificultate al sarcinii educative. El poate simula procese, fenomene naturale sau situaţii, antrenând elevul în jocuri pedagogice care le solicită perspicacitatea, atenţia sau creativitatea.
În toată lumea învăţământul trece prin transformări importante iar Internetul este o parte majoră a acestor transformări şi asta nu se aplică numai „învăţământului de calculatoare”. Învăţământul de calculatoare este de altfel dincolo de discuţiile legate de utilitatea Internetului, în orice facultate "respectabilă" cu profil de calculatoare sau informatică din lume, un obiect de studiu (prin tehnologiile sale) şi o sursă de documentare semnificativă. Transformările au loc şi în şcoli, care încep să utilizeze Internetul ca un mijloc de documentare şi de învăţare. Apariţia şi răspândirea tot mai semnificativă a învăţământului la distanţă este o parte importantă a mutaţiilor care au loc în învăţământ. Existenţa Internetului deschide extraordinar de mult porţile şcolilor pentru "studenţi" de toate vârstele şi gradele de pregătire. Existenţa reţelei academice RoEduNet a reprezentat un mare câştig al ultimilor ani, distrugerea sau transformarea ei în altceva nu este decât o nouă lovitură dată şcolii româneşti.
În fiecare zi tomografele computerizate (CT) din spitalele lumii salvează vieţi prin ilustrarea tridimensională a interiorului corpului nostru. Microprocesorul nu e singurul tip ce calculator care poate rezolva matematica necesară construirii acestor imagini 3D, dar ele sunt răspunzătoare pentru recenta proliferare a scanerelor CT.
Datorită evoluţiei uimitoare a tehnicii în domeniul informaticii, acum, şi nevăzătorii au accest la operare şi, de ce nu, la programare pe computer. Acest acces se datorează constructorilor de programe, care au creeat Screenreaders de mai multe tipuri, cum ar fi sintetizatoare vocale sau display-uri Braille.
Cea mai importanta invenţie a secolului trecut rămâne calculatorul şi o dată cu acesta Internetul. Deşi un component al epocii moderne, poate fi şi un element foarte nociv în viaţa celor care-l folosesc frecvent. În cea mai mare parte acestea două au adus o mulţime de beneficii la scară mondiala, dar se cunosc şi câteva efecte negative care cu greu mai pot fi stopate:
1) În primul rând este vorba despre dependenţa de calculator care cuprinde tot mai multe persoane. S-a constatat ca foarte mulţi dintre cei care utilizează calculatorul au dificultăţi majore în stabilirea de contacte umane, iar când încearcă să renunţe la calculator devin foarte irascibili;
2) În al doilea rând este vorba despre multitudinea de site-uri pornografice prezente pe Internet la care foarte mulţi copii au acces. Influenţele acestor imagini sunt total nefavorabile pentru ei.
3) Unii copii învaţă să scrie şi să citească cu jocuri de calculator mai degrabă, în loc să folosească mai întâi cărţi cu imagini şi cuvinte corespunzătoare fiecărei vârste. Acesti copii îşi citesc poveştile la culcare on-line, în loc să o facă împreună cu părinţii, în pat. Încet, tradiţiile se rup şi calculatorul devine unul din elementele principale în procesul de învăţare pentru un copil. Mulţi părinţi preferă să cumpere jocuri educative pentru calculator în loc să opteze pentru jocuri tradiţionale şi cărţi de colorat sau cu imagini în relief.
Ca o concluzie - copiii se pot bucura de calculator dacă acesta este folosit cumpătat. Părinţii care îşi supraveghează copiii când aceştia utilizează calculatorul pot fi mai liniştiţi că aproape totul este în siguranţă.
Calculatorul face parte din valul viitorului, dar tehnicile vechi de învăţare şi educaţie nu trebuie uitate sau date deoparte. Un copil trebuie să interacţioneze fizic cu alţi oameni şi nu trebuie să înveţe absolut totul la calculator.
ECDL Romania a realizat un studiu pe un eşantion de 5000 de elevi din capitală, cu vârste cuprinse între 8 si 14 ani. În viziunea copiilor, calculatorul este perceput ca un lucru recreativ, 71% dintre ei folosindu-l pentru jocuri, muzică şi filme. (fig. 1). Doar 28% percep computerul ca pe un lucru necesar la şcoală. Doar 19% dintre ei susţin că au învăţat să folosească PC-ul la şcoală, majoritatea fiind instruiţi de familie. Specialiştii atrag atenţia că jocurile violente schimbă comportamentul copilului.
Aşadar şi instruirea asistată de calculator, ca orice metodă didactică, are avantaje şi dezavantaje, care trebuie cunoscute de cadrul didactic pentru a putea fi valorificate sau, dimpotrivă, evitate. În primul rând utilizarea calculatorului înseamnă o mare economie de timp, fiind totuşi costisitoare. În al doilea rând, calculatorul simulează unele procese şi fenomene, dar nu înlocuieşte experimentele sau observarea lor directă. În ultimul rând, şi poate cel mai important, computerul duce la diminuarea relaţiilor interumane şi sociale, riscând să producă dezumanizarea procesului de învăţământ. Elevul, aflat în faţa monitorului, având puterea de a se informa şi de a înţelege, renunţă la relaţia directă cu colegii săi sau cu cadrele didactice, renunţă la comunicare.
Influenţa calculatorului în procesul de învăţământ are, aşadar, atât aspecte pozitive cât şi negative. Important este rolul profesorului care trebuie să intervină pentru eficientizarea activităţii de instruire, să pregătească „elemente surpriză” cu scopul de a menţine trează atenţia copiilor şi să sublinieze clar rolul calculatorului de mijloc didactic auxiliar în activitatea de predare – învăţare - evaluare
Calculatorul este un mijloc de învăţământ complex, care ajută la instruirea sau autoinstruirea elevului. Utilizarea lui devine eficientă doar în momentul în care se face metodic, prin respectarea câtorva condiţii, dintre care cea mai importantă se referă la evitarea exagerării rolului acestui instrument în formarea şi informarea elevului.
Ani de cercetare în inteligenţa artificială au produs algoritmi care se pot adapta în situaţii bine definite, dar să nu uităm că numai oamenii au abilitatea de-a înţelege şi glumi.
Bibliografie
1. Cerghit, Ioan Metode de învăţământ, ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti 1997
2. Istrate, Olimpius Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării în educaţie
3. Onea, Emil Cursul pentru profesorul sau învăţătorul ce va obţine abilităţi TIC